mereu cand ceva nu iti iese bine, sau nu iti place, iti faci promisiunea cu tine ca nu o sa se mai repete. de exemplu mergi la un restaurant si comanzi ceva care suna extrem de bine, dar pana la urma se intampla sa nu iti placa. te enervezi si promiti ca nu o sa mai comanzi asa ceva. dupa o luna esti invitat la cineva acasa. prieteni foarte buni, gatesc bine, si din intamplare pregatesc mancarea aia oribila pe care ai mancat-o atunci. tu esti in cumpana si nu stii ce sa faci. oare sa te risti sau nu? pana la urma te risti pentru ca stii ca ea gateste bine, si iti impui ca sigur bucatarul de la restaurant era intr-o zi proasta.
mereu ne asumam niste riscuri, si ne aruncam in niste situatii care, prima oara cand le-am experimentat ne-au marcat intr-un sens negativ, si totusi a doua oara speram, si ne impunem, si incercam sa ne convingem ca va fi mai bine. dar cand nu e bine nici a doua oara? si nici a treia? de ce incercam sa ne chinuim sa facem sa mearga ceva ce suntem siguri ca nu va merge? de ce nu putem sa luam lucrurile -dupa cum spunea un mare filozof- ca atare?
de ce nu putem sa ne multumim cu atatea incercari nereusite si sa o lasam dracu balta? pentru ca asa suntem facuti. sa ne pese, si ....sa ne chinuim si sa incercam si sa speram ca poate o incercare va fi totusi reusita.
si totusi...merita atata bataie de cap....?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu