AIS-S

cred ca in primul rand ar trebui sa imi cer scuze ca nu am mai scris. nu, nu sunt bolnava, da, inca mai traiesc, nu, nu m-a furat niciun print austriac in vreun Aston Martin, nu, nu m-au mancat cartile de vie (inca)-haha. a durat ceva pana cand am putut sa imi fac o idee despre ce e aici, astfel incat sa pot sa va descriu ca sa va faceti si voi o idee.

sooooo let's see....scoala e pe o strada undeva in afara orasului, adica, nu la periferie dar nici in centru dar se ajunge foarte usor cu autobuzul in 15 minute maxim in oras. nu e foarte mare, are 3 etaje, un etaj baieti si celelalte doua fete, in schimb numarul fetelor e in oarecare masura egal cu el al baietilor.

scoala....7 ore pe zi, dupa primele doua ore avem break de 15 minute si dupa urmatoarele doua ore avem pauza de masa de 35 de minute in care mergem la cantina, mancam, povestim, si dupa mai avem inca 3 ore, si terminam scoala la 3. miercurea avem sport, si dimineata de la 8-10 mergem la centrul de sport si fiecare avem diverse activitati, dupa venim la scoala avem 15 minute sa facem un dus si sa ne schimbam, dupa care mergem la scoala la 4 ore.

dupa ce terminam scoala avem liber 2 ore jumatate in care putem face ce vrem. putem sa mergem in oras (in cazul in care nu avem restrictii) sau putem sa stam la scoala pe net, sau in cel mai rau caz, folosim timpul liber ca sa ne facem teme. la 5jumate avem cina, uneori buna, alteori, dezgustatoare. depinde de zi. la 7 incepe study hall in traducere, doua ore jumatate de stat pe scaun, de pe la 9 si un sfert incepi sa nu mai ai stare si sa te misti, sa te invarti prin camera si sa te prefaci ca ai ceva de cautat prin baie sau ceva daca cumva vin in camera sa te verifice, la 9jumate clopotelul suna, si toti rasuflam usurati ca am terminat temele, in cazul in care le-am terminat. daca nu le-am terminat mai avem de stat inca o ora de la 10-11 sa le terminam. daca nu avem temele primim 0. daca nu participam la ora, primim 0. daca suntem absenti, primim 0.

cam asa decurge o zi la AIS-S. weekendurile sunt mai laid back, avem timp liber si activtati. weekendul asta cel putin sunt sigura ca o sa fie fun, pentru ca vin les parents.

xoxo,
Annie

Salzburg- day1

dupa doua zile de mers cu masina, de dureri de rinichi, de ploaie si de emotii, am ajuns in sfarsit in Salzburg. am venit la pensiunea unde ne cazaseram si de acolo, direct la scoala. in 3 minute domnisoara deguta de la navigatie ne-a dus pana in fata scolii. prime impresii? destul de micuta si galbena. poate si din cauza ca ploua totul mi s-a parut trist si pustiu, astazi insa a iesit soarele si avem voie sa mergem si inauntru sa vedem ce si cum.

orasul? destul de mare, exact orasul european dragut cu stradute inguste dupa care am tanjit tot anul cat am stat in america. magazine? muuulte si dragute+supliment, un mall imens. multe cafenele, baruri, puburi, restaurante cu orice specific posibil si imposibil ( da, au si chinezesc).

astazi o sa vedem mai multe, si o data cu asta vor veni si mai multe impresii, va las niste poze, si va pup mult :P

Annie is....leaving

....si probabil cum unii stiati, sau nu stiati si aflati acum, maine plec. nu in vacanta ca am avut destula timp de 3 luni -:))- plec la scoala in Austria Salzburg.

so... i guess this is a goodbye post pentru toti cei cu care nu am apucat sa ma intalnesc si in acelasi timp un post de multumire pentru cei care m-au ajutat -:X-

succes la scoala, mai ales celor care sunteti a 12-a, sa aflati cat mai repede in ce formula se da BAC-ul si sa il luati :>, si probabil cu unii din voi, ne vedem la anul la facultate.


.......see you at Christmas

So....yeah.....

sentimentul acela...?cel pe care dorim cu totii sa il simtim... ce este de fapt? cum poti sa descri ceea ce simti cuiva avand in vedere ca toti simtim diferit? cum poti sa explici cuiva ceea ce simti cand il vezi, sau cand nu il vezi, sau cand nu l-ai mai vazut de mult timp? de multe ori sunt intrebata ce simt, ce cred, ce nu simt, sau sunt rugata sa desciu o stare. imi e imposibil sa dau niste explicatii. imi e imposibil sa pun in cuvinte acea bucurie, acea implinire, acea stare de bine, imi e imposibil sa imi explic chiar si mie cum au trecut 30 de minute cand parca "am inceput sa vorbim acum 10 secunde".

cum poti sa descri energia pozitiva pe care o primesti de la cineva? ce e cu adevarat dragostea? ce simti? este dragoste daca simti parfumul persoanei respective de la 3 strazi distanta? este dragoste cand nu poti sa traiesti fara cineva sau doar obsesie? este dragoste cand....cand pur si simplu vrei?....si totusi oare exista cineva care sa isi fi raspuns acestor intrebari vreodata..?

"Now and then when I see her face
She takes me away to that special place
And if I'd stare too long
I'd probably break down and cry"

Turkey fun

Turkey

Dupa o noapte nedormita, galagie, si aventuri cu tarani romani in avion, in sfarsit am ajuns in Turcia :X

Caldura, soare, palmieri, cocktailuri, si distractie

I'll keep you updated

Seni seviyorum

Annie

Weird

si ce daca doare? si ce daca exista parere de rau? si ce daca exista regretele? ce conteaza toate astea atunci cand nici toate motivele din lume nu sunt de ajuns ca sa schimbe ceva? o situatie rasturnata care duce la o alta situatie rasturnata si si mai imbarligata si nimic nu e ok.

ai trait vreodata intr-o lume in care mintea iti este plina de intrebari la care nu gasesti raspunsul? o lume in care nimic nu e clar, o lume in care nici tu nu stii ce este mai bine pentru tine?

daca timpul, dedicarea, fluturasii, scrisorile, promisiunile, chiar si scuzele nu sunt de ajuns, atunci ce este?

"It's mentally exhausting to feel sorry for something that might not even be able to be fixed anymore"

sfarsitul - un nou inceput

stateam azi pe balcon si ma gandeam ce intorsaturi ciudate poate sa ia viata cuiva intr-un timp atat de scurt. acum o saptama eram la mii si mii de kilometrii departare si acum m-am intors. acum o saptamana eram entuziasmata sa ma intorc acasa si acum ca m-am intors am ramas cu un aer confuz despre ceea ce se intampla.

in multe situatii cel mai bine e sa taci si sa zambesti si sa te bucuri pentru ce a fost si sa ramai cu o amintire placuta.

America- I miss you

I'm leaving...again

this year brought a lot of changes in our lives. a lot of friendships that will never be forgotten, and a lot of memories. good ones and bad ones. it's been a year of improvements on both sides. i will never forget my friends here and everything they did for me, and i won't forget my friends at home who helped and supported me throughout the year.

i would like to thanks to les parents for helping me become the person i am today, and for encouraging me into this.

to my friends and family here - i will never forget you
to my friends and family at home - i have never forgotten you, get plenty of sleep and get ready cause it's happening. I"M COMING HOME!!!!!!!!

5-4-3-2-1-miercuri

Mi-e greu sa vorbesc despre altceva care nu are legatura cu plecarea. mi-e greu sa ma gandesc la altceva care nu are legatura cu voi, cu revederea noastra sau cu vacanta de vara. nu pot sa imi revin din socul trecerii timpului. nu pot sa realizez ca peste 5 zile o sa fiu acasa. nu pot sa cred ca in sfarsit o sa ma trezesc si o sa ma uit in camera si o sa vad mobila mea, dulapul cu oglinzi mari, si o sa vad pe geam livada, si casa galbena de langa. oare cat de socant o sa fie sa fiu din nou acasa? sa mergem sa ne plimbam pe republicii sau sa mergem intr-un bar? (ultima oara cand am fost intr-un bar a fost in Dean's in ultima mea seara in Brasov) oare cat de ciudat o sa imi fie sa revin la normal? nu pot sa incetez sa nu obsedez asupra acestor intrebari banale pentru voi, dar incredibil de greu de raspuns pentru mine.

nu pot sa cred ca in curand o sa fiu din nou Annie pe care o stiti cu totii, adica, sper sa fiu din nou Annie cu ceva mici imbunatatiri. mi-e un dor nebun de tot, si de toti. abia astept sa revin la viata mondena care a fost pe pauza pentru 9 luni. sunt incredibil de curioasa sa va redescopar pe toti si sa reinvatam sa fim prieteni si sa ne recunoastem dupa aceasta mica pauza.

peste 5 zile o sa fiu din nou Annie si o sa ma gasiti la aceasi adresa St....si la acelasi numar de telefon 0724....:)

can't wait to see you!!

1

Happy Birthday to my blog!

zilele au trecut si cand m-am uitat pe geam, am vazut vara. totul e verde si inflorit si aerul miroase a vacanta. da, o vacanta mult mult mult prea asteptata atat de mine cat si de voi. pe cet sunt de bucuroasa de venirea verii pe atat sunt de socata de trecerea timpului. parca nici nu a fost iarna. parca ieri era vara. ma simt de parca cineva m-a pus pe fast forward si acum mi-a dat pauza ca sa nu fiu prea socata. maine se termina scoala. azi avem examenele finale si maine e check-out. mi se pare incredibil ca ma intorc. am emotii. nu prea stiu de ce pentru ca nu as avea motive. mi-e frica sa ma intorc. mi-e frica dar in acelasi timp sunt foarte entuziasmata sa va vad pe toti. sa pot sa vorbesc cu voi face-to-face, fara sa folosim mess-ul, skype-ul sau web-urile imaginandu-ne ca suntem in aceasi camera.

da, timpul a trecut repede dar cu folos. cel putin pentru unii din noi, de sperat ca pentru majoritatea.

pregatiti-va bannerele si buna dispozitie si mai ales cheful de distractie, ca peste 15 zile sunt acasa!

Free Rice

Stai acasa si te plictisesti? Vrei sa iti testezi cunostintele generale si sa faci o fapta buna in acelasi timp? Intra pe http://freerice.com , raspunde corect la intrebari si doneaza orez :)

American Prom

si pentru ca am zis ca o sa va povestesc de la prom...oh well, ziua a inceput cu mine trezindu-ma pe la 9 dimineata in loc de 11 asa cum planificasem pentru ca pisica si caine s-au hotarat sa aibe o mica cearta exact in fata usii mele, si a continuat cu programarea de manichiura si pedichiura care in loc sa inceapa la 1 asa cum era stabilit a inceput la 1 jumatate. dupa asta, toate au mers normal, am mers la starbucks si am baut un venti caramel frappucino si m-am dus la coafor.

dupa ce toate programarile s-au terminat am mers acasa sa ma imbrac si sa imi fac machiajul si am plecat spre restaurant. ma rog...chiar daca suntem in america...si asteptarile sunt destul de mari in momentul in care mergi intr-un restaurant de data asta nu a fost asa, dar noi sa fim sanatosi...

in jurul orei 8 am plecat spre clubul unde urma sa fie prom-ul in ritm de dnb. - ha- am ajuns acolo, si pana la intrare frigul ne intrase pana in oase. prom-ul a fost frumos, o zbenguiala pe muzica faina si atat, nimic mai mult. au anuntat King and Queen si dupa au schimbat ritmurile si am continuat zbenguiala.

totul s-a terminat normal, fara peripetii, umarul meu putin dislocat pentru ca am dansat swing cu un partener mult prea puternic pentru oasele mele firave. am plecat de la prom, si aproape am adormit, dar shuffle-ul de pe iPod a pus o melodie mult prea antrenanta si l-am rugat pe sofer sa traga pe dreapta. fara sa protesteze, in urmatorii 20 de metri a oprit am sarit din masina si am inceput sa dansam.

am ajuns cu intarziere la after prom, unde amenajasera pentru noi niste inflatables, mancare si bautura si un mini casino, unde am pierdut cu nerusinare, dar macar am invatat sa joc poker, si am stat pe langa prieteni si le-am adus noroc pana in punctul in care au castigat un xbox.

eu la premii....cam subtirel....am primit un cec de la un fotograf de 240$ ceea ce inseamna ca o sa isi dedice o zi mie, si narcisismului meu si o sa mergem sa ma pozeze.

a fost o experienta inedita, incomparabila cu ceea ce se intampla la noi, dar a meritat sa o incerc.

va pup mult,
annie

[43 de zile, and still counting...]

Paste Fericit

mi-am adus aminte de anul trecut de Pasti. ai mei erau pleacati la Bran si eu am fost "adoptata" Bianca si parintii ei. inainte de Inviere am frecat-o degeaba in oras cu bianca si seara urma sa ne intalnim la biserica la care merge ea de obicei cu familia.

se facuse vreo 11 jumate si eu inca nu pleacasem de acasa, ma dureau rinichii si bineinteles ca nu erau taxiuri. am intarziat vreo jumatate de ora si in sfarsit am ajuns acolo. a inceput slujba si ne-am dus sa stam pe marginea unui mormant ca abia puteam sa stau in picioare. familia ei se dusese in fata si noi ne apucaseram sa povestim. nu tin minte exact cat timp trecuse dar la un moment dat ai ei au zis ca se duc acasa sa manance si noi am insistat ca mai ramanem prinse in povesti. si timpul a trecut fara sa ne dam seama, noi tot asteptand sa vina partea din slujba in care preotul zice "Hristos a Inviat". se facuse in jur de 1 si ceva si noi tot asteptam. ne-am ridicat si am zis ca sa mergem spre Biserica si cand am ajuns acolo....surpriza....slujba se terminase si noi ramaseseram singure acolo de aproape ca erau sa ne incuie in curtea Bisericii. si asta e doar una din peripetiile penale prin care am trecut impreuna.

anyway....vroiam sa va urez Paste Fericit! sa va ganditi la mine diseara cand mergeti la Biserica, sa ciocniti un ou si pentru mine, si sa mancati bunatati si pentru mine.

in schimb, eu o sa ma duc la prom si o sa ma distrez pentru voi

v-am pupat,
annie

New York story

stiu ca multi asteptati povesti de la New York pentru ca nu prea am apucat sa va povestesc mare lucru. vineri pe 27 martie am ajuns in aeroport la 12 noaptea. din momentul in care avionul a aterizat am inceput sa am emotii. nu prea stiu de ce, pentru ca nu as fi avut motive nu? les parents m-au asteptat cu un banner pe care scria Annie.

a fost foarte emotionant sa ii revad, socat dar in acelasi timp totul a fost natural si parca a venit de la sine. cateva lacrimi si atat. am pornit spre oras, hotelul la care am stat a fost chiar in centrul Manhattanului pe 6th Avenue, ceea ce inseamna ca eram la cateva minute de 5th -best shopping place ever-.

in prima zi m-au dus in recunoastere, sa vad si eu despre ce e vorba, si sa vad si eu de ce lauda lumea orasul. am inceput cu sfanta cafea starbucks si am continuat cu o plimare pe langa Central Park si am ajuns pe Madison Avenue. ne-am uitat pe la magazine, si deodata, am vazut niste ferestre mari, cu rame groase negre. am uitat de toate teroriile mele "eu nu traversez pe rosu" si am rupt-o la fuga. daca inca nu v-ati dat seama vorbesc despre dragostea suprema - Chanel.

asa cum prima zi a fost numai de plimbare, urmatoarele doua zile am avut un guided tour cu un double-decker, si am vizitat Upper East Side, as in Manhattan's Elite (pentru cei care inteleg ce vreau sa spun) si in ziua urmatoare am vizitat SoHo. am vazut incredibil de multe magazine, mari si designeri necunoscuti inca in Europa. ne-am plimbat pe 5th Avenue, si deodata pe parte dreapta am vazut faimoasa Saint Paul's Cathedral. am stat si ne-am uitat din fata dar indata ochii mi s-au indreptat in alta directie. niste usi inalte si mari, geamuri cu rame din fier forjat. niste vitrine imense. o cladire de 8 etaje. Saks Fifth Avenue! nu prea cred ca exista in Europa. imens, frumos, rafinat, foarte scump ( 2000$ + ).

si pentru ca i-am batut la cap pana cand nu au avut alta ocazie, les parents au fost de acord sa mergem la un Vintage Store. din greseala am incurcat strazile pentru ca adresa era cam dubioasa si am inceput sa mergem in directia total opusa. nu-i nimic, nu s-a enervat nimeni, afara era frumos si oricum nu mersesem prea mult. am intrebat pe cineva ce si cum si ne-a zis cum sa ajungem cu metroul. bineinteles ca povestea nu se putea termina cu noi ajungand acolo, trebuia sa continue cu noi ajungand in partea de vest a orasului in loc de cea de est, si cu noi traversand orasul pe jos, ca nu cumva sa ratam strada. tata era cam nervos, se vedea asa pe fata lui, dar putea sa zica ceva? mama saraca tacea si venea dupa noi. cred ca o ora sau doua ne-a luat sa ajungem acolo. magazinasul ceva mic, dar, inca de la usa era o chestie cu haine Chanel, rochii vechi toate erau de designeri, si toate erau ieftine. am stat in jur de o ora sau doua acolo, pentru ca a trebuit sa probez aproape tot ce aveau. si in felul acesta, petrecand mai mult de jumatate de zi acolo, am ratat autobuzul cu turul Brooklyn-ului, dar in schimb am fost sa vedem Statuia Libertatii.

zilele urmatoare am avut vreme foarte urata si atunci ne-am gandit sa ne petrecem timpul intr-un mod frumos, adica pe la magazine. mi-am luat o rochie si pantofi pentru prom, care o sa fie peste o saptamana, si multe altele. dupa aceea ne-am dus sa se tunda tata, si aici urmeaza experienta care din pacate l-a marcat intr-un mod negativ. i-a spus NOT short si pana la urma a fost VERY short. pacat ca i-a taiat o proasta parul pe care isi propusese sa nu il tunda pana cand aveam sa ma intorc.

ce as putea sa mai zic? duminica am plecat. despartirea nu a avut nimic dramatic, a fost naturala si normala la fel ca si intalnirea, pentru ca in curand o sa ma intorc si toate o sa revina la normal. am avut o saptamana frumoasa si de neuitat cu niste oameni pe care ii iubesc foarte mult si carora le multumesc pentru tot.

sper ca nu v-am plictisit, si sper ca nu v-am lasat impresia ca sunt pasionata de magazine. sau de cumparaturi. sau de chanel.

je vous embrasse tres tres fort, annie

NY

just a little update on our recent lives, suntem in New York, da finally am ajuns. nu pot sa stau sa povestesc cat de fain e si de de...tot. nu am cuvinte. e mare, aglomerat, inalt, e...tot ceea ce mi-am imaginat vreodata ca o sa fie.

o sa povestesc cu detalii in alta zi cand nu o sa fiu intr-un Apple store care e cam cat Universalul nostru.

kisses

NY-annie

annie takes Manhattan

si in sfarsit zilele au trecut si mult asteptata vacanta de primavara a venit!

I'm off to New York!!

Roadtrip to Telluride

Inbounders ex-bounders outbounders, doesn't matter, we're awesome anyways


Yayoi & Annie



Telluride


Telluride view from the top


Matt & Annie


Ryan, Luc, Charlotte, Bartek, Cody, Matt & Annie


Luc & Charlotte


Matt, Annie, Ryan and Bartek


Megan, Bartek and Annie

I haven't forgotten you!

a trecut mult timp de cand nu am mai scris pe blog. imi pare rau ca l-am neglijat si stiu ca multi dintre stimatii mei vizitatori intra aici ca sa vada ce mai fac, cum imi merge si altele.

a little update on my life.

trimestrul nostru e aproape la jumatate, ceea ce inseamna ca in 2 luni jumate vin acasa. happy or sad? nu pot sa imi dau seama. ma bucur ca vin acasa si ca o sa va vad pe toti, dar imi pare rau dupa ceea ce o sa las in urma. niste oameni de care m-am atasat foarte tare si pe care probabil nu o sa ii vad din nou foarte curand. cu scoala imi merge bine, am inceput sa fac yoga si dupa scoala in loc sa merg la teatru si sa lucram la piesa, ma duc afara si joc tenis pentru 2 ore. da stiu, ironic, tocmai eu sportiva...oh well people and times change sooo.....yeah....

ce sa va mai povestesc? duminica am fost cu familia pe partie, ei au skiat si eu am stat linistita pe un sezlong. am stat putin mai mult decat trebuia, ca in loc sa ma bronzez asa frumos si maro, m-am ars foarte urat si foarte rosu. eh nu-i nimic, noi sa fim sanatosi!

si in cazul in care nu o sa scriu in viitorul apropiat, sa stiti de ce. The Parents are coming to America!!!!! si o sa fim pentru o saptamana in NY, da, New York!!!! o sa incerc sa povestesc cat de mult pot de acolo si poate o sa pun si niste poze

va multumesc pentru fidelitatea pe care o aratati in a imi citi blogul chiar daca scriu destul de rar

kisseeesssss,
annie

6.

Daca stam sa adunam zi cu zi, si dupa luna cu luna din 20 august ajungem la 6. 6 ce? luni de cand sunt aici. sincer, nu imi dau seama cat de repede a trecut timpul. mi se pare ca ieri eram in Dean's si cantam "Breakfast at Tiffany's". dar, da...timpul a trecut, viata a mers mai departe, cu mine aici, cu voi acolo. toti ne-am schimbat si intr-un fel am ramas la fel.

oare ce ar fi de zis dupa tot acest timp?

pregatiti-va surlele si trambitele ca in curand vin acasa!

....vazandu-l zambitor, cu trupul lui solid, si-a spus inca o data, si de data asta cu resemnare ca acesta era destinul ei, si ca il iubea. chiar daca il considera doar dornic de cuceriri, poate era mai simplu, mai sensibil si mai putin vanitos. era ciudat cum tocmai fizicul lui era un deserviciu in fata ei. il gasea prea frumos, prea frmos ca sa fie adevarat. ar fi vrut sa fie mereu asa. ca in momentul acela. tacut, ocrotitor si putin grav. sa nu o paraseasca, sa ii spuna ca o iubeste si sa o ia in brate. se obijnuise cu fata lui, cu el, cu totul, dar era trebuia sa fie rationala si sa isi dea seama ca nu insemna nimic pentru ea, ca defapt o plictiseste si ca totul il era indiferent. dar de gandea la farmecul lui, la plictisul de fiecare zi, la toate serile ce vor urma. ii era teama de ea, ii era teama de el si de absolut tot ce nu facea parte din acel moment.

All about me.

sunt foarte putini care stiu adevarul despre mine. ce vreau sa zic prin adevar? cine sunt, ce imi place sa fac, unde imi place sa merg, mai pe scurt, ce sunt eu.

Numele meu adevarat nu este Annie, mi l-am derivat din numele adevarat care nu e Ana. Ghici ce ar putea sa fie? Sunt pe cale sa fiu majora, anul asta. Abia astept! Sunt din Brasov, dar mi-am schimbat rezidenta pentru un an, am zis ca am nevoie de o pauza si m-am mutat in munti in America.

Ce as putea sa iti zic interesant despre mine? Eu sunt Annie, si asta spune totul. Imi consider numele sinonim cu narcisim. da-hahaha sunt narcisista, foarte. daca as putea sa pun poze pe toti cei patru pereti ai camerei mele, cu siguranta as face-o.

din pacate uneori sunt superficiala. de ce? nu stiu. pentru ca asa sunt. uneori sunt directa si nu imi pasa absolut deloc de consecinte, alteori abia daca am curaj sa scot doua sunete. mereu sar de la o extrema la alta. pentru ca asa sunt eu. pentru putin sunt hiperactiva, dupa obosesc si nu imi vina sa ma misc si dupa iarasi devin agitata. la fel si cu dispozitiile.

de multe ori critic. uneori critic prea mult si imi dau seama ca ar trebui sa ma opresc. atunci imi scot oglinda care mareste si imi dau seama ca nici sprancenele mele nu sunt perfecte. si da, din pacate si eu am o suvita rebela care pur si simplu nu vrea sa se aseze.

am o pasiune sa imi vopsesc parul, sau sa il tund, sau mereu sa schimb ceva la el. de aceea am fost bruenta, satena, roscata, mov, portocaliu, cu suvite, fara suvite, cu breton, cu parul dar pe spate, si mai ales, de aceea am fost blonde.

daca as putea sa ma teleportez, probabil ca acum m-ai gasi pe terasa unei cafenele in Paris, band o cola cu gheata si lamaie si citind o carte. sau gandindu-ma la ceva. sau cineva. sau admirand oamenii care trec prin fata mea. atat pe ei, cat si hainele lor.

daca ar trebui sa aleg locul meu preferat din toata lumea pana acum, as zice fara sa stau sa ma gandesc Rue Cambon 31. da, acolo este raiul meu.

ce planuri de viitor am? sincer, viitorul cel mai departat pentru mine este acum luna iunie. pana atunci am planuri. dupa, totul va fi spontan. foarte spontan.

de ce sunt in America? pentru ca pot. de ce am ales sa fac asta? pentru ca am avut ocazia.

as schimba ceva la mine? niciodata.

CHANGE!

...si daca maine dimineata te-ai trezi si ti-ar zice cineva ca ai avea posibilitatea sa schimbi ceva la
viata ta ce ai schimba?

ti-a trecut vreodata prin cap ca ai nevoie de o schimbare? de una majora? te-ai gandit vreodata ca poate nu faci suficient de multe pentru tine si pentru bunastarea ta?

de multe ori ma gandesc ca poate ceea ce fac nu e destul, ca poate nu ajunge, ca poate ar fi bine sa incerc mai mult. acum mi-am dat seama ca eu am facut schimbarea vietii mele. eu chiar m-am trezit intr-o dimineata in care viata mea a fost schimbata. in bine. dimineata in care m-am trezit intr-o cu totul alta lume!

de ce sa nu iti gasesti si tu schimbarea si sa o faci atata timp cat se mai poate?

Just a random Friday

It all started after school, on our way to Caitlin's house.





continued at her house....



then at the movie's



and ended like this...


just a random....Friday

YES we can!

niciodata nu am fost prea interesata de politica, dar in momentul in care e peste tot in jurul tau, e imposibil sa nu iti atraga atentia.

astazi, pentru americani, si pentru mine alaturi de ei, a fost o zi important. numirea noului presedinte Barak Hussein Obama. toata lumea, indiferent de opinia politica, s-a uitat in direct la festivitate. in momentul in care vezi si traiesti istoria nimic altceva nu mai conteaza.

pentru un moment m-am simtit de-a lor.

SONI a ajuns si in America!

...dar tu ai citit-o pe SONI? daca nu ai apucat inca, sau daca nu ai auzit de ea, inca mai ai timp (hopefully) sa o citesti. sincer, am adaugat-o alaturi de cele mai faine carti pe care le-am citit vreodata. am aflat de Soni nu cu mult timp in urma. nu imi aduc aminte cine mi-a zis de ea, dar ii multumesc. descrierea pe care am gasit-o mai atras imediat "ma cheama sonia. am 26 de ani, cancer la stomac si inca sase luni de trait". am rugat-o pe mama sa o cumpere si sa mi-o trimita urgent. atunci nu aflasem ca poti sa o comanzi si daca esti in strainatate.


pachetul a ajuns si cartea a ramas uitata in cutie vreo doua zile. cand am dat peste ea, mi-am zis ca o sa citesc asa cateva pagini si dupa o sa ma intorc la teme. da de unde. crezi ca am putut sa las cartea din mana? nici gand. atat de interesanta, si de captivanta, incat nu am facut nimic altceva pana cand nu am terminat-o.

abia dupa aceea m-am uitat pe site-ul cartii si am vazut cat de tare a fost mediatizata si cat de apreciata e, nu aveam de unde sa stiu ca nu citesc niciodata stirile de acasa. ideea de cancer, de o scurta perioada de timp m-au captivat extrem, si de aceea e una din putinele carti pe care chiar le recomand cuiva dornic de citit o carte buna intr-o dupa-amiaza inzapezita.

17!

nu am pus niciodata un video pe blog, but I guess it's never too late :)

dedic asta tuturor celor ca mine...seventeen FOREVER!

Artist Site

More Videos

2009!

Va urez un An Nou fericit, si sa vi se implineasca toate dorintele, pentru ca ale mele sunt pe cale sa se implineasca

2009? in America not yet

si uite-asa a mai trecut inca un an, la mine nu a venit inca 2009-le, acum ma pregatesc sa il intampin in haine noi, intr-un loc nou, si cu oameni noi.

toti din jurul meu promit ca o sa se schimbe si toate alea. in schimb eu nu am de gand sa fac nicio promisiune. promit sa nu ma schimb, cel putin nu pentru moment. o sa incerc sa fiu mai buna in anumite privinte, dar in rest, refuz sa ma schimb, deci take me so or leave me!

Happy New Year and have a lot of fun at your parties because I'll surely have at mine.