my story -1-

ajunsese la capatul rabdarii. iar monotonia zilelor, aceleasi strazi strabatute de una singura, acelasi drum de la apartament la scoala, telefonul tradator, regretand ca de fiecare data cand ridica receptorul nu era vocea lui, in fine, nostalgia dupa o lunga vara pierduta pentru totdeauna, toate acestea o duceau la o pasivitate dezarmanta, care cerea cu orice pret sa se inample ceva .

era o femeie frumoasa, nici tanara nici batrana. ii placea sa isi traiasca viata dupa propriile-i reguli, fara sa tina cont de nimeni si de nimic. era independenta. poate pentru faptul ca era profesoara invatase sa aibe multa rabdare si sa priveasca lucrurile cu un calm deosebit. din cand in cand avea micile ei accese de nebunie care nu tineau decat cateva zile, iar dupa toate reveneau la normal.

dominic era iubirea vietii ei. se cunosteau de multi ani si mereu au avut o relatie fara obligatii. fiecare era liber sa faca ce vroia. ea il iubea foarte mult, iar el nu stia. in ultimii ani relatia lor a devenit din ce in ce mai frecventa iar pentru el, ea devenise o necesitate nu din punct de vedere fizic si pshic. il linistea foarte mult. pentru diane nu mai era un secret ca el se culca si cu altele pentru ca relatia lor ajunsese in stadiul in care chiar el ii povestea cat de proaste erau toate.

intr-o zi, inainte de a merge la scoala diane se opri intr-un parc de langa liceul la care preda. s-a asezat pe o banca sub un pom si si-a scos o carte si a inceput sa citeasca. facea deseori asta. o ajuta sa se calmeze -oarecum- in tacerea si linistea parcului, a inceput sa se gandeasca la viata si la relatia pe care o avea cu dominic. isi dadea seama ca la un moment dat totul se va termina, ca el isi va gasi o tarfulita cu cativa ani mai tanara decat el interesata doar de banii lui. atunci de ea ce se va alege? ea ce va face? dominic era singura ei preocupare singura motivatie.

fiind profesoara de pian, ajunsese sa cunoasca multa lume. intr-o zi a fost solicitata de catre un elev sa-i dea ore particulare, chiar daca nu avea nevoie, dorea sa se perfectioneze. urma sa se duca la el ziua urmatoare. ajunsa in fata casei imense, aflata in cel mai rezidential cartier al orasului in care statea, era coplesita de imensitatea casei, asemuita cu un palat. in fata ei era o poarta mare de fier forjat avand vreo 6 metri inaltime. se simtea putin stanjenita de felul in care arata si de hainele pe care le purta.intr-un final si-a facut curaj si a sunat la usa si a fost condusa in salon unde o asteptau elevul sau simon si tatal lui, roger.

de indata ce l-a vazut a avut o strafulgerare. a fost ca o lovitura, urmata de un val imens de amintiri care se invarteau cu o rapiditate maxima, lasand-o intr-un haos total. era el. iubitul ei din timpul facultatii. brusc si-a adus aminte de toate promisiunile, juramintele...si-a adus aminte cum a lasat-o balta in ziua nuntii si cum de atunci nu a mai stiut nimic de el. in schimb, roger nu parea atat de surprins de revederea lor, ca si cand el ar fi planuit aceasta inalnire.

au luat totul de la inceput, au facut cunostinta, totul a fost foarte formal, nimic personal. dupa ce s-a terminat sedinta, diane nu stia cum sa iasa cat mai repede de acolo, sa iasa, sa fuga si sa nu se mai intoarca niciodata. la iesire, in dreptul usii, el i-a infipt in buzunar o carte de vizita. ea l-a salutat scurt si a plecat.

totul in jurul ei se invartea, totul a fost prea rapid. era bulversata. fara sa isi dea seama ajunsese sa fuga pe strada. cand s-a oprit fata-i era plina de lacrimi si tinea strans cartea lui de vizita in mana. era la un pas de a o arunca dar ceva inauntrul ei a oprit-o. de ce? pentru ca era inca convinca ca...



[to be continued....]