se stiau de mult timp...au fost apropiati, foarte apropiati...dar...uneori se plictiseau unul de celalalt si pana la urma ajunsesera sa se intalneasca ocazional. dupa cativa ani de o astfel de "relatie" ceva s-a intamplat...si...distanta avea sa ii desparta pentru o perioada nedefinita. stiind ca se va intampla asta...au incercat sa o lase mai..."moale". e foarte nasol ca dupa atata timp petrecut cu cineva, sa ai o dezamagire. sa iti dai seama ca te-ai indragostit de o imagine pe care ti-ai format-o despre acea persoana. o viziune pe care ai creat-o tu insuti. ceva ireal. cand iti dai seama ca ai fost doar o "unealta", un "accesoriu", cineva care e mereu acolo...care nu zice niciodata nu, care iubeste neconditionat, dezamagirea e si mai mare. in momentul acela tu te simti ireal. pentru mine, iubirea este frumoasa. pentru cine nu este?! iubirea pentru mine e intelegere, comunicare, a fi alaturi, a rade, a plange, a totul cu acea persoana. de ce iubirea nu e vesnica? de ce nu e sincera? de ce, de cele mai multe ori e unilaterala? de ce nu putem sa ne daruim intru-totul cand suntem intr-o relatie? dezamagirile se tin lant, si uitam cat de frumos e sa iubesti, sa te plimbi de mana....si din pacate pentru multi iubirea se reduce la ceva fizic...asa ajugem sa ne exprimam iubirea unul pentru celalalt...intr-un mod animalic. unde sunt finetea si...gingasia? se pare ca am uitat de existenta lor. am transformat iubirea in ceva mecanic. ceva pe moment, un moment de care avem nevoie si peste cateva zile...si...totul se reduce la momente...in loc sa fie ceva permanent, pe care sa ne dorim sa avem mereu.
Un comentariu:
adevarat :-<...ne indragostim de imagini, imagini ciudat, frumoase, si nu ne dezlipim ochii de la ele...imaginea mea e el, un print brunet, cretz,cu ochii licarind in intunericul rece, asteptandu-ma pe-o banca...
Trimiteți un comentariu