stiu ca am zis ca nu o sa mai scriu pana plec, ma gandeam ca nu o sa mai am timp de asa ceva avand in vedere ca toata ziua sunt prin oras si la cumparaturi, azi am ajuns mai repede acasa si am inceput sa umblu pe bloguri si sa citesc una alta. intamplator...sau poate nu, am ajuns pe blogul asta si am gasit un post despre un concurs. nu am participat niciodata la unul, dar cand am vazut titlul "povestea mea de vacanta" mi-am adus aminte cate chestii am facut si am zis ok why not?
toata vacanta am facut planuri sa mergem la mare. nu stiam sigur daca sunt realizabile, pentru ca luna iulie pentru mine a fost foarte aglomerata, ai mei nu prea vroiau sa ma lase, nu gaseam nicaieri un hotel care sa ne accepte doar pentru 3 nopti, parca toate erau contra. in final, o tipa draguta de la agentie l-a facut pe dracu' in patru si ne-a facut rost de o cazare fff draguta la hotel stefania in costinesti. am zis ok, am pregatit totul telefonic, eu fiind in Paris, Ioana urma sa cumpere biletul de tren, tot ce urma era sa ajung acasa si sa ma reimpachetez si sa plecam. toate s-au desfasurat cu o mega rapiditate, am ajuns noaptea si a doua noapte urma sa plecam din nou.
tata habar nu avea ca urma sa plec in seara respectiva, nu a aflat decat dupa-amiaza si bineinteles ca a fost contra la toata chestia si era ferm convins ca o sa ma intorc peste o zi ca nu o sa imi placa conditiile sau ca o sa mi se fure ceva sau...in orice caz ca se va intampla ceva nasol. nu l-am bagat in seama, dar i-am luat sfaturile in considerare sa nu fac aia si ailalta. okkkk....venise seara, am tot facut bagajele pana pe la 2 si dupa am plecat la gara unde m-am intalnit cu ioana. nu prea ne venea sa credem ca in sfarsit plecam!!cand in sfarsit ne-am vazut in trenul care a avut vreo ora intarziere, am realizat ca totul era adevarat.
dupa cele 2 termosuri de cafea pe care le bausem inainte sa plecam, ca sa stau treaza sa nu ramanem fara ceva, am ineput sa ma agit prin compartiment. ba imi trebuia ceva, ba ipodu, ba telefonul, in final am reusit sa o agit si pe ioana si am inceput sa ne facem poze cu blitz in compartiment :)). eram cu niste martfoi, o familie din brasov, care erau cam ciudati si doi porumbei din oradea cred (dupa accent) care devenisera foarte evidenti cu dragostea lor. dupa ce ne-am plictisit de poze am acultat muzica, si intr-un final am adormit. drumul a fost interminabil de obositor si de jegos, dar ce mai conta?! doar mergeam la mare!!!!
a doua zi pe la 1 am ajuns in costinesti unde ne astepta bianca. soare afara bagaj greu, oboseala mare...norocul nostru a fost ca hotelul era destul de aproape de gara si nu a trebuit sa taram prea mult de trollerele care erau prea pline de haine pentru 4 zile. ne-am cazat si in final sa aflam ca suntem la ultimul etaj si ca nu aveau lifturi...tipa de la receptie cand a vazut ce fata am facut cand am auzit ca nu este nimeni sa ne care macar bagajele care erau mult prea grele sa le caram singure si nu numai ca erau grele dar nu eram in dispozitia de a face conditie fizica dupa noaptea pe tren. am ajuns in camera, care era super ok, rapid am facut un dush si direct pe plaja. afara incepuse sa se innoreze dar normal, ce conta?! doar eram la mare. am inceput sa ne plimbam pe malul marii, fericite de realizare. intr-un final ioana a reusit sa ma convinga sa intru in apa asa putin. cand am iesit am simtit putin frig dar nu am bagat de seama. afara incepuse sa picure, dar noi, viteze normaaalll ca am ignorat vremea potrivnica si ne-am asezat pe niste sezlonguri si ne bucuram de mare...pe ploaie. dupa ce vremea a inceput sa se faca din ce in ce mai naspa, cu hainele ude si rupte de somn ne-am intors la hotel si am adormit instant. pe la 8, am inceput sa ma trezesc cu o mirifica durere de amigdale. era clar, aveau sa urmeze niste zile pline se puroi (oribil). au venit niste prieteni in vizita la noi -mentionez. pe ploaie cu tunete si fulgere- si mi-au adus in bioparox. intr-un final ne-am aventurat sa iesim sa ne luam ceva de mancare. era orobil. costinestiul era inundat, plin de balti si de pleosc-pleosc de la slapii tuturor. dupa ce am mancat, am zis sa incercam sa iesim putin sa nu stam in camera. ne-am dus pana in white horse am baut ceva -apa minerala nu altceva- si...dupa ne-am intors.
a doua zi, vreme naspa ploaie, oribil. ne-am luat cele mai groase haine...niste pantaloni si hanorace si ne-am dus in cautare de o umbrela. din nefericire pentru noi nu am gasit altceva in afara de o umbrela din aia imensa de plaja, pe care eram nevoite sa o cumparam ca sa nu trebuiasca sa stam inchise in hotel. dupa, ne-am dus pe plaja. ne-am asezat pe niste sezlonguri mai uscate. langa noi niste tigani care urlau si radeau. erau oribili. semi beti, burtosi/e. groaznic. dupa ce s-au certat vreo jumatate de ora, si indemnati de femele care le ziceau in continuu "ca nu sunteti barbati adevarati" daca nu intrati in apa, cei doi si-au facut curaj, si ajunsi in apa unul din ei si-a scos chilotii si a inceput sa ii fluture deasupra capului. si mai scarbos. si mai oribil.
ziua urmatoare ne-am trezit si cerul era senin!!!!incredibil!!! urma sa facem in sfarsit plaja!!!ne-am echipat rapid si ne-am dus direct la sezlonguri. am stat cateva ore dupa care, intr-un moment de spontaneitate ne-am hotarat sa mergem pana in vama. rapid la hotel sa ne shimbam, dupa in gara si de acolo cu autobuzu. bineinteles ca nu ne-am dat seama unde e statia la care trebuia sa coboram ca eram foarte prinse in discutie cand a venit ajutorul de sofer si ne-a intrebat unde mergem. noi, si inca o baba eram singurele din masina si raspundem pline de importanta "in vama" la care tipu "in care vama?" am ramas interzisa. ma preagateam sa il injur si sa il fac idiot cand a continuat "tocmai am oprit in statiune. acum mergem la frontiera. putem sa va lasam in statiune cand ne intoarcem" bineinteles ca dupa au urmat crizele interminabile de ras, si...intr-un tarziu am ajuns in vama!!! vremea era super eu m-am asezat putin la soare, ioana a intrat putin in apa, era foarte fain doar ca nu am putut sa stam mult ca urma sa ne intoarcem cu trenul si nu aveam de gand sa riscam sa-l pierdem. seara am mers intr-o discoteca, ne-am destrabalat putin si dupa, la hotel la somn.
si uite-asa a venit si ultima zi, in care afara era o caldura incredibila, ca doar plecam, se putea altfel? ne-am gandit sa pierdem vremea la o terasa -vorba vine- ca nu prea gaseai asa ceva in super costinesti. am asteptat 15 minute sa ne aduca cineva un meniu, l-am rasfoit putin, la care vine ospatarul "v-ati hotarat?" noi vesele "daa!!" la care el "bine" si a plecat :)) a fost oribil. cea mai proasta servire pe care am vazut-o in viata mea. dupa ce le-am comentat hardocore si ne-am injurat asa putin ca ma umplusera de toti nervii de pe lume, am plecat spre trenul care urma sa ne duca la trenul privat constanta-brasov. "tren privat" este prea putin zis avand in vedere ca se misca ingrozitor de incet. drumul a fost destul de obositor dar de la bucuresti pana acasa ne-am distrat ca era un cuplu in fata noastra care ne-a supravegheat si ne-a ascultat discutiile pe toata durata drumului. oameni fara viata (:|
in timp ce eram la mare, normal ca ne-am enervat, dar eram ferm convinse ca peste cateva zile, saptamani, luni, ne vom aduce aminte cu placere si vom rade de absolut fiecare faza incepand cu amigdalita mea si terminand cu umbrela de plaja care in timpul furtunii a zburat de pe balcon :)) a fost o experienta super, pe care fara indoiala o vom repeta si la anul dar in alte conditii logic :>
2 comentarii:
Eu la un pot de-al meu stau cam jumate de zi- o zi pana ce il termin. Si nu sunt chiar lungi .. dar .. ma intreb acuma: tu cat ai stat sa il scrii pasta ?:| =))
post*
Trimiteți un comentariu